Herman Jans din Sollem, ars de viu pentru mărturia lui Isus Hristos, la Amsterdam, la 16 Februarie 1553

Necazul din acest timp a fost foarte mare și nu a încetat; astfel încât toți cei care au părăsit cu adevărat idolatrul Babel roman și s-au întors la Ierusalimul spiritual al bisericii pașnice a lui Isus Hristos au fost imediat declarați că și-au pierdut viața.

Acest lucru a apărut la începutul anului 1553, la Amsterdam, în cazul lui Herman Jans, un nativ din Sollem și un novice evlavios și cu frică de Dumnezeu, care era pregătit să primească botezul pe baza mărturisirii credinței sale. Fiind încă în primul său zel pentru adevărul divin, el a fost prins de conducătorii răutății și adus prizonier la Amsterdam, unde a trebuit să sufere multe supărări și chinuri, aplicate asupra lui cu scopul de a-l îndepărta de la credință; dar rămânând neclintit și ferm, a fost condamnat la moarte, pentru a fi ars ca eretic; sentință care i-a fost citită în public la tribunal, în ziua de 14 ianuarie 1553, și a fost executată în aceeași zi, după cum reiese din următoarea sentință, pe care noi, ca dovadă a acestui fapt, am primit-o din registrele penale ale orașului Amsterdam. Aceasta sună după cum urmează:

Sentința de condamnare la moarte a lui Herman Jans din Sollem.

Întrucât Herman Jans, originar din Sollem, a frecventat adunările anabaptiștilor, a primit îndemnurile, doctrinele și erorile lor, și a participat la anumite convenții (adunări), în care, de către Gillis din Aix-la-Chapelle, ca și de către alții, au fost învățate lucruri nepotrivite cu privire la Scripturi, astfel încât a renunțat la botezul administrat lui, el a mărturisit că a dorit să primească un alt botez, dacă ar fi fost în stare să-l obțină, și de asemenea, are păreri pernicioase cu privire la sfântul sacrament al altarului, toate acestea fiind contrare rânduielilor și credinței sfintei Biserici creștine, precum și legilor și decretelor scrise ale Majestății sale imperiale, grațiosul nostru stăpân; și cum, în plus, el persistă cu încăpățânare în necredința, erezia și eroarea sa, în ciuda instrucțiunilor date de către cei cu adevărat trimiși; prin urmare, domnii mei judecători, după ce au ascultat cererea făcută de domnul meu, executorul judecătoresc, cu privire la sus-numitul Herman Jans, împreună cu mărturisirea acestuia din urmă, și după ce au luat în considerare în mod corespunzător circumstanțele cazului, îl condamnă pe respectivul Herman Jans, în conformitate cu decretele menționate mai sus, să fie executat cu foc de către călău, și, în plus, declară proprietatea sa confiscată, în beneficiul Majestății Sale Imperiale, în calitate de conte de Olanda. Astfel pronunțat și executat în a șaisprezecea zi a lunii ianuarie, 1553 d. Hr., în prezența executorului judecătoresc a lui Pieter Cantert și Joost Buyck, Burgomahi, și a tuturor judecătorilor, cu avizul celorlalți doi Burgomahi.

Extras din cartea de sentințe penale a orașului Amsterdam, aflată în posesia secretarului de acolo.

Notă

Această relatare a fost extrasă din cartea Oglinda Martirilor, publicată în anul 1660 de Thilemann J. van Braght, disponibilă în domeniul public.

Scopul publicării nu este pentru a susține învățăturile pe care martirii prezentați le-au urmat (care de cele mai multe ori sunt necunoscute).

Am avut în vedere doar relatarea istorică despre suferințele și martirajele la care au fost supuși cei ce au dorit să-l urmeze pe Hristos și care nu și-au iubit viața.

Scopul nostru este să încurajăm pe cei ce vor să trăiască o viață de biruință cu Hristos.